În exclusivitate, singurul cosmonaut român vorbește despre importanța eclipsei totale de soare din Statele Unite, dar și despre șansele românilor de a mai ajunge în spațiul cosmic. TVR 1 va transmite în direct cel mai important eveniment astronomic al anului.
Pe 21 august, TVR va transmite în direct - Marea eclipsă americană. Momentul eclipsei, conform previziunilor CNN, va fi cel mai urmărit fenomen ştiinţific, depăşind în audienţă primul pas al omului pe Lună. Telespectatorii TVR vor beneficia de comentariul de specialitate asigurat de Dumitru Prunariu, singurul cosmonaut român care a ajuns în spaţiul cosmic, şi de Alexandru Mironov, cea mai autorizată voce publicistică a literaturii ştiinţifice româneşti. Alături de ei se va afla Cătălin Beldea, „vânătorul de eclipse”, cel care, de 12 ani, nu a ratat niciuna. Faza de eclipsă totală va avea loc la ora 20.43, ora României şi va dura 2 minute şi 24 de secunde. Însă, pentru a putea urmări toate fazele fenomenului, Televiziunea Română va transmite în direct momente ale Marii eclipse americane pe TVR 1, începând de la ora 19.22 până la 22.09.
Într-un interviu acordat pentru EVZ Moldova, cosmonautul Dumitru Prunariu (dreapta) a explicat importanța datei de 21 august pentru comunitatea științifică și a vorbit despre ultimele descoperiri de pe Planeta Marte. Singurul român ce a ajuns în spațiul cosmic nu s-a ferit să aducă în atenție și șansele reale pe care le are România de a mai pleca într-o misiune în spațiu.
- De ce este importantă eclipsa de soare din Statele Unite pentru România?
În funcţie de locul unde are în totalitate eclipsa, de data aceasta în SUA, se pote urmării variaţa unor parametri legaţi de fenomenul solar pur și simplu. Eclipsele sunt importante în primul rând pentru lumea ştiinţifică, pentru că fiecare eclipsă totală de soare prin modul în care se produce și prin durată reliefează anumite aspecte despre soare, despre coroana solară, despre atmosfera terestră . În Statele Unite ne vom întâlni cu oamenii de știință și cu organizatorii activităților legate de asteroizi, de cunoașterea acestora și protecția planetelor împotriva impactului cu asteroizi, de acolo ne vom deplasa cu avionul până la Casper, în Wyoming, de unde vom urmări efectiv eclipsa.
- Știu că ați programat interviuri și la NASA...
Vom realiza interviuri la Jet Propulsion Laboratory, care este cel mai important centru de cercetări avansate al NASA. Vom vorbi mai mult despre modulele marțiene. Acest institut a proiectat și a trimis în spațiul cosmic numeroase sonde interplanetare, care au coborât pe alte planete și care au transmis date științifice foarte importante. De asemenea ei sunt cei care au proiectat, au construit și exploatează în continuare modulul Curiosity, care învestighează Planeta Marte și unde se caută urme biologice.
- Care sunt cele mai importante descoperiri de pe Marte?
Ceea ce știam și s-a reconfirmat: că există apă, sub diferite forme, la poli aceasta îngheață și se dezgheață, deci și Marte are anotimpuri. De asemenea s-a constat că pe această planetă au curs odată, în perioade istorice, râuri, deci aceasta înseamnă că pe undeva a existat și viață, sub o anumită formă. Ceea ce s-a mai detectat a fost un anumit tip de izotopi, care rezultă doar în zonele cu explozii nucleare și presupunem că undeva, de-a lungul istoriei, acum un milion-două milioane de ani, viața de pe Marte și soarta planetei au fost schimbate radical de o explozie nucleară, care ar fi putut să vină din exterior, nu neapărat de pe suprafața planetei.
- Putem să ne gândim și la civilizații extratereste?
Se consideră că viața este universală și că s-a dezvoltat acolo unde a găsit condiții favorabile. Noi o cunoaștem sub forma în care s-a dezvoltat pe pământ, dar în mod sigur ea s-a dezvoltat și în alte părți ale universului, poate chiar în sistemul nostru solar. Deocamdată s-au găsit caracteristici favorabile dezvoltării vieții pe sateliți ai planetelor gigant, Saturn și Jupiter. De curând a fost publicată o informație științifică destul de bogată despre Oceanul Sărat care există pe satelitul natural al lui Saturn, Enceladus, și despre stratul de gheață de deasupra acestuia, din care, din când în când, erup geizeere. De asemenea s-a mai scris despre apa care există pe satelitul Europa, al planetei Jupiter. Un alt satelit interesant al planetei Saturn este Titan, care are mult azot la suprafață, dar și apă sub o anumită formă. Cu asemenea informații presupunem că în sistemul nostru solar, ca să nu mergem mult mai departe, viață sub o anumită formă ar trebui să existe și în alte părți decât pe Pământ. O căutăm.
- Valorile termice ridicate din ultimii ani au vreo legătură cu eclipsa?
Faptul că se întâmplă periodic, în anumite cicluri, să fie mult mai cald ca de obicei, sau mult mai frig, este o caracteristică a Terrei. Pe măsură ce vegetația lipsește, sau este limitată ca volum, așa cum s-a întâmplat cu pădurile amazoniene care au fost defrișate, cu atât se pot petrece mai multe fenomene extreme la nivelul solului. O vegetație dezvoltată asigură un amortizor pentru fenomenele meteorologice. Dar, desigur, clima se schimă... Eclipsele nu sunt legate de faptul că pe pământ este mai cald sau mai frig. Căldura de care suferim este legată într-o mai mică măsură de soare și în principal de condițiile terestre.
- Eclipsele au vreo influență asupra oamenilor?
Să nu mergem foarte departe cu urmările. Eclipsele nu prezintă niciun pericol, în afară de faptul că privitul la soare trebuie făcut prin ochelari speciali, pentru a evita ca radiațiile solare să afecteze negativ.
- Credeți că România va mai avea vreun reprezentant în spațiu?
România are șanse, cel puțin teoretic, prin faptul că este membru plin al Agenției Spațiale Europene. La un anumit interval de ani, agenția face selecții pentru cosmonauți. La viitoarele selecții, care nu se știe încă când vor fi organizate, România va avea dreptul să participe de drept și, desigur, candidați din România să fie aleși. De regulă, atunci când este vorba de un continent, ca cel european, de o organizație cum este Agenția Spațială Europeană, deciziile la nivel de candidați se iau în primul rând din punct de vedere medical și profesonal. Când la concurs sunt mai mulți candidați decât numărul de locuri, se ia în considerare factorul care ține de contribuția fiecărui stat în parte la dezvoltarea astronauticii la nivel european.
- Avem oameni pregătiți să zboare în spațiu?
Nu este vorba de a avea oameni pregătiți să zboare în spațiul cosmic. Este vorba de a avea oameni care să aibă anumiți parametri medicali, foarte buni, parametri psihologici și o pregătire științăfică de bază. Astfel de români sunt sigur că găsim cu zecile, dacă nu cu sutele. Abia după ce sunt selecționați se începe o pregătire de specialitate având la bază parametrii conform cărora au fost aleși.
***
Mulțumim Ancăi Simionescu, de la TVR, pentru ajutorul acordat.
