Un artist este plin întodeauna de surprize. Majoritatea plăcute, pe care le dăruiește publicului său. Dar când e vorba despre surprizele pentru sine, acestea nu sunt întotdeauna numai lapte și miere. Ne-am obișnuit cu Dana Nălbaru cea cunoscută drept fostă membră a trupei HI-Q, ori Dana cea care își începea cariera de muzică solo în 2004 și care a lansat de-a lungul timpului noi single-uri. Și ne-am obișnuit și cu Dana cea implicată în tot felul de proiecte remarcabile. Cum ar fi campania „Redescoperă iubirea cu Dana Nălbaru“, care a fost lansată în octombrie 2018, în Bucureşti. Dana Nălbaru a lansat la Pro TV, în aprilie 2019, prima dintre cele patru compoziţii din proiect, sub forma unui clip cinematic, „Uitarea“, produs (ca și celelalte clipuri) de Dragoş Bucur, în care vorbește despre iubirea uitată sau despre iubirea la vârsta a treia.
În afara bucuriei de familie pe care o trăiește alături de copii și de soțul său Dragoș Bucur, Dana a avut și ea parte de momente mai puțin plăcute în viață. Momente din care a învățat, care au modelat-o. Cum anume? Aflăm dintr-un scurt interviu pe care Dana ni l-a acordat, răspunsurile ei fiind mai mult decât emoționante. Și poate nu întâmplător descoperim azi mesajul de iubire și viață al Danei, deoarece astăzi este ziua ei - La Mulți Ani, Dana Nălbaru!
***
Dana Nălbaru ai lansat o platformă care te provoacă să îți amintești să te iubești pe tine. De unde a pornit acest lucru și de ce? Se spune că ai făcut-o după ce ai trecut prin cele mai cumplite momente ale tale…
Ca fiecare om am avut și eu parte de momente mai puțin plăcute în viață, momente din care am învățat, care m-au modelat. Dar nu doar datorită acestora sunt omul care sunt azi, ci și datorită celor frumoase și a oamenilor care mi-au fost alături la bine și la rău. Ideea acestei campanii nu a venit ca o nevoie de a mă exprima eu în vreun fel în fața celorlalți, ci în urma mesajelor primite din partea celor care mă urmăresc. Aceste mesaje aveau un element comun și anume faptul că cei care îmi scriau doreau să știe cum sau ce am făcut pentru a-mi găsi echilibrul emoțional. M-am gândit la această întrebare, am descompus în minte părți din trecutul meu și mi-am analizat evoluția pentru a putea oferi un răspuns cât se poate de obiectiv. Apoi, am pornit pe acest drum, cu Redescoperă Iubirea, în ideea în care poate sunt mai mulți oameni care au nevoie de un sprijin, de înțelegere, de un sfat.
Subliniai de curând că ai trimis în lume videoclipul cinematic regizat de Dragoș, care se numește Uitarea. Și că îți e foarte drag, pentru că vorbește despre o perioadă foarte delicată din viața noastră, bătrânețea. Și că ai început cu bătrânețea pentru că ți se pare că iubirea la bătrânețe este cea mai încercată. În România, sau peste tot în lume?
“Uitarea” este primul videoclip, a urmat apoi „Drama” și vor mai urma două - cele care vorbesc despre iubirea în adolescență și copilărie. Da, am început cu Uitarea pentru că mi se pare cea mai grea etapă din viața unui om și datorită societății în care trăim, societate care nu încurajează neapărat ideea unei vieți lipsită de griji la bătrânețe. Nu știu dacă peste tot în lume e la fel, nu trăiesc în altă parte, dar știu sigur că văd în jurul meu bătrîni care nu își permit să fie fericiți, pentru care viața a devenit doar o așteptare a morții. Ori eu cred că viața poate fi frumoasă și plină de iubire și veselie chiar dacă ai ajuns la vârsta a treia.
Este România, în momentul de față, o țară pândită de pericolul de a suferi de handicap emoțional?
Cred că e speranță, că stăm mai bine decât alte țări, dar că dacă lăsăm lucrurile să evolueze în această direcție și nu ne vom ajuta unii pe alții, există un mare risc de a ne pierde, da.
Ce vrei și ce nu vrei de la viață?
Ce vreau eu? Vreau să fiu sănătoasă iar acest lucru îl doresc pentru toată lumea, începând cu copiii mei, vreau să văd cât mai puțină suferință și vreau să văd mai multă iubire. Mai multă sinceritate. Mai multă bucurie. Ce NU vreau? Păi, nu vreau să uit vreodată cine sunt!
Ce mesaj ai avea pentru societatea românească de azi?
Societatea e formată din oameni și, oricât de nasol ar suna pentru unii, eu îmi aduc aminte cu plăcere de momentele în care băteam la ușa vecinilor dacă rămâneam fără ceapă, pe vremea lui Ceaușescu. Nu spun ca a fost ușor sau că asta ar trebui să se mai întâmple, vreau să spun că îmi plăcea acea unitate între oameni, care, probabil, se născuse din lipsuri… O încredere mai mare în cel de lângă tine, o relaxare, mai multe zâmbete necondiționate - asta aș recomanda în ziua de azi.
Ai fost implicată și ești în tot felul de campanii de ajutorare, în general cu copii: din familii defavorizate, copii cu afecțiuni complicate și așa mai departe. De ce? Adică de ce continui să faci acest lucru și de ce l-ai început?
Eu nu gândesc că trebuie să ajut pe cineva pentru ceva…pur și simplu o fac. Așa îmi vine să fac. E ce simt.
Planuri de viitor?
Iarna aceasta este plină pentru mine. Lansez zilele acestea o serie de episoade Redescoperă Iubirea, niște interviuri video în care voi avea invitați oameni normali, care au fost încercați de viață și care au reușit să rămână optimiști, constituind astfel un exemplu pentru cei de lângă ei. Apoi, voi lansa un CD cu muzica de iarnă și o carte cu povești pentru copii. De asemenea, lucrez la organizarea unui turneu național Redescoperă Iubirea, turneu pe care îl programez de ceva timp. Dar, toate la timpul lor…
